Absolut magnific!
Nu as spune surprinzator, caci ma asteptam sa fie o interpretare aleasa, asa cum am perceput-o si in celelalte piese, Creatorul de teatru, Capra sau cine este Sylvia? sau Acasa la tata. O piesa-metafora, care starneste rasul si o oarecare duiosie, pe de o parte, si pe de alta, intrebari existentiale. Te poarta in trecut, in viitor ca mai apoi sa iti dea de inteles ca prezentul e cel concret si pretios, fara de care restul nu ar avea aceeasi insemnatate. Dar, mai presus de toate, o piesa care debordeaza de optimism si dragoste de viata. Un alt Marcel Iures, si totusi acelasi. Ce sentiment sublim: sa fii la doi pasi de un Om cu o asa bogatie spirituala si artistica, care la randul sau a stat alaturi de mari personalitati ale scenei mondiale!
Intimitatea acestei sali da farmec oricarui act artistic infaptuit acolo, sub ochii nostri curiosi si avizi. Iar jocul scenic e unul original, non-conformist, firesc. Pentru o ora si jumatate te captiveaza complet si te fura putin din realitatea cotidiana pentru a-ti da drumul ceva mai tarziu, un pic mai bogat spiritual.
Iata un mic recital superb:
No comments:
Post a Comment