Culorile Coziei

Weekendul trecut l-am petrecut in Cozia, unde mai fusesem acum multi, multi ani, prin studentie. Am pastrat cateva amintiri vagi de atunci, insa tare frumoase. Imi doream de mult sa ajung iarasi prin acest masiv si cum auzisem ca toamna ar fi poate cel mai potrivit, iata-ne si pe noi alaturi de trupa Cristinei si a lui Mugurel. Traseul ales a fost Manastirea Turnu (BR+PR) - Cascada Gardului - (pe sub) Coltii Foarfecii si Seuta Doctorului (PG + PR - o portiune din traseu nu apare pe harti, insa mi s-a parut destul de bine marcat - cu mentiunea ca de la Cascada Gardului tb sa urci inspre stanga, nu dreapta) - Cab Cozia. E si o zona scurta de catarare, insa nimic de speriat. Cum se anuntau ploi spre seara, nu am facut prea multe popasuri, insa ritmul mi-a placut. Am avut noroc sa ne ploua abia dupa ce am iesit din padure, aproape de stana de sub Vf Cozia, dupa care ne-a invaluit o ceata densa care imi amintea usor de excursia din Penteleu de anul trecut. Au fost vreo 5 1/2 h in care ne-am bucurat de culorile toamnei si aerul curat de Cozia. La cabana ne astepta foc in soba si o seara tare placuta petrecuta alaturi de carpatisti, delectandu-ne cu castane si vin fiert la desert. 

Auzisem de ospitalitatea cabanierilor valceni si acum am avut ocazia sa mi se si confirme :). Cu siguranta voi reveni si alta data, poate incercand alte trasee si in alt anotimp, iarna ori primavara. A doua zi, dupa ce ne-am saturat de somn si de un mic dejun cu multe proteine, am pornit pe drumul de intoarcere la masini, de data aceasta alegand BR, pe Turneanu. In 3 ore, dupa ce am alunecat pe frunze mai mult sau mai putin, ne-am bucurat de dansul norilor din vai si de peste Olt, de atmosfera de basm de prin padurile de fagi si mesteceni, am ajuns la Manastirea Turnu, urmand sa incheiem tura ca de obicei, la "concluzii", de data aceasta la un restaurant de pe malul Oltului.